În primul rând, Partidul România Renaște consideră că este esențial să identificăm situația reală, la rece, a problemelor cu care se confruntă agricultura românească.
Agricultura României se află la intersecția unor probleme structurale (lipsa infrastructurii și fragmentarea terenurilor), factori climatici extremi (secetă și inundații repetate) și politici publice ineficiente (subfinanțare și birocrație excesivă), care generează pierderi masive pentru fermieri și o dependență tot mai mare de importuri.
Principalele probleme identificate
- Recolte distruse de secetă:
Regiunile din sudul țării, supranumite „Sahara României”, sunt afectate cronic de secetă severă. În unii ani, culturile de porumb și floarea-soarelui sunt compromise în proporție de până la 80–90%, din cauza lipsei sistemelor de irigații funcționale, deși România are un potențial mare de irigare neexploatat. - Lipsa sistemelor de irigații:
Deși există peste 9 milioane de hectare de teren arabil, doar aproximativ 1,6 milioane sunt pregătite pentru irigații, iar o mare parte dintre sistemele existente sunt învechite sau nefuncționale. - Fragmentarea terenurilor agricole:
România are cel mai mare număr de ferme din Uniunea Europeană, însă majoritatea sunt mici (sub 10 hectare), ceea ce îngreunează utilizarea tehnologiilor moderne și accesarea fondurilor europene. - Dependența de importuri:
Deși România exportă cereale, importă cantități mari de produse agroalimentare procesate — sau chiar produse de bază — din cauza lipsei capacităților interne de procesare. - Costuri mari de producție și venituri instabile:
Fermierii se confruntă cu prețuri ridicate la inputuri (semințe, îngrășăminte, combustibil) și cu o volatilitate mare a prețurilor la vânzare, ceea ce le afectează profitabilitatea și stabilitatea financiară. - Lipsa forței de muncă calificate:
Deficitul de lucrători calificați afectează în special fermele mici și mijlocii, de la plantare la recoltare. - Dezorganizare și lipsă de capital:
Accesul dificil la credite și subfinanțarea cronică limitează investițiile în modernizare și infrastructură, mulți fermieri fiind nevoiți să folosească tehnologii învechite. - Lipsa asistenței de specialitate:
Institutele de cercetare agricolă (SCDA-urile) sunt subfinanțate și slab implicate în colaborarea cu fermierii. Lipsesc reglementările clare care să impună consultarea specialiștilor și să asigure sprijinul acestora în teren. - Deficit de specialiști în Ministerul Agriculturii:
Structurile ministerului sunt populate preponderent cu personal fără pregătire tehnică agricolă — politruci, contabili și juriști — ceea ce generează lipsă de viziune și politici incoerente.
Toate aceste probleme conduc la o agricultură care funcționează sub 50% din potențialul său real, vulnerabilă în fața schimbărilor climatice și a provocărilor globale.
Soluțiile PRR pentru redresarea agriculturii românești
Partidul România Renaște consideră că relansarea agriculturii necesită o abordare complexă, bazată pe investiții masive în infrastructură, politici guvernamentale eficiente și o utilizare inteligentă a fondurilor europene.
1. Modernizarea infrastructurii de irigații
Aceasta este soluția fundamentală pentru combaterea secetei cronice.
- Investiții majore:
Utilizarea fondurilor europene (prin AFIR și Planul Național Strategic 2023–2027) pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații la nivel național, inclusiv a infrastructurii mari, precum Canalul Siret–Bărăgan. - Acces la finanțare pentru fermieri:
Sprijinirea fermierilor, individual sau asociați, în accesarea fondurilor nerambursabile (până la 200.000 EUR/proiect) pentru achiziția de echipamente moderne de irigații.
2. Comasarea terenurilor agricole
Pentru a depăși problema fragmentării, sunt necesare măsuri legislative și financiare:
- Cadrul legislativ:
Modificarea și completarea Legii fondului funciar (Legea nr. 18/1991) pentru instituirea unei metodologii eficiente de comasare a terenurilor. - Stimulente financiare:
Acordarea de subvenții și scheme de ajutor de stat care să acopere costurile de comasare, după modelul statelor UE care au subvenționat până la 100% lucrările de amenajare funciară.
3. Investiții în procesare locală și logistică
Pentru a adăuga valoare producției agricole și a reduce dependența de importuri:
- Sprijin pentru procesatori:
Acordarea de fonduri și facilități fiscale pentru înființarea și modernizarea unităților de procesare a materiei prime în România. - Lanțuri scurte de aprovizionare:
Crearea de rețele directe între producători și consumatori, pentru reducerea costurilor logistice și creșterea profitabilității fermierilor. - Infrastructură rurală:
Investiții în drumuri agricole, centre de colectare, depozite și hub-uri logistice.
4. Sprijin politic și administrativ
- Politici agricole coerente:
Adaptarea strategiilor naționale la realitățile climatice și revizuirea Planului Național Strategic 2023–2027, pentru a susține dezvoltarea durabilă a agriculturii. - Debirocratizare:
Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene și a subvențiilor APIA, creșterea transparenței și digitalizarea proceselor. - Formare și consiliere agricolă:
Oferirea de servicii de consultanță profesională și programe de instruire pentru fermieri, pentru promovarea agriculturii inteligente („climate-smart agriculture”). - Planificare agricolă zonală:
Stabilirea de planuri agricole regionale, cu control riguros al calității materialului semincer și cu adaptarea culturilor la specificul pedologic și climatic local. - Reglementarea piețelor de desfacere:
Implicarea statului în dezvoltarea piețelor externe prin acorduri bilaterale viabile și diminuarea riscurilor comerciale pentru fermieri. - Finanțarea fermierilor:
Crearea unei bănci agricole de stat, care să ofere credite avantajoase fermierilor români. Egalizarea subvențiilor între Vestul și Estul UE ar reduce decalajele economice și ar crește competitivitatea agriculturii românești.
Partidul România Renaște consideră că o agricultură modernă, competitivă și sustenabilă este baza securității alimentare, economice și naționale a României.
