Având ca punct de pornire situația reală a sectorului energetic din România, constatăm că acesta se află într-o perioadă de tranziție accelerată și modernizare, marcată de o creștere semnificativă a investițiilor în energie regenerabilă și nucleară. Obiectivele principale sunt asigurarea securității energetice, independenței față de importuri și reducerea emisiilor de carbon.
Stadiul actual (noiembrie 2025) evidențiază atât progrese importante, cât și provocări serioase.
Aspecte pozitive și progrese
- Creșterea accelerată, dar nesustenabilă, a regenerabilelor:
România a înregistrat o creștere record a capacităților de energie regenerabilă, în special din surse solare și eoliene, cu planuri de dublare a acestora în 2025. Există peste 1.000 de proiecte aflate în diferite stadii de autorizare, cu valori investiționale semnificative. - Proiecte majore de investiții:
Anul 2025 este considerat decisiv pentru adăugarea a peste 2.500 MW noi în sistemul energetic național, prin finalizarea unor proiecte precum centrala pe gaze de la Iernut și modernizarea altora (Mintia, Răstolița). - Securitate energetică și gaze naturale:
România este al doilea producător de gaze naturale din UE, având resurse suficiente pentru acoperirea consumului intern. Proiectele Neptun Deep (Marea Neagră) și Caragele sunt în derulare, vizând creșterea independenței energetice. - Energia nucleară:
Sectorul nuclear joacă un rol esențial. Unitatea 1 de la Cernavodă urmează să fie retehnologizată complet, iar proiectul pentru Unitățile 3 și 4 avansează. Totodată, proiectul reactorului modular mic (SMR) de la Doicești se află în faza de analiză și testare. - Cadru legislativ modernizat:
Au fost introduse mecanisme de sprijin, precum Contractele pentru Diferență (CfD), care oferă stabilitate financiară producătorilor și stimulează investițiile în energie verde.
Provocări și aspecte negative
- Integrarea regenerabilelor în rețea:
Modernizarea rețelei naționale de transport și distribuție rămâne o provocare majoră, întrucât energia eoliană și solară este intermitentă. - Dezvoltare haotică și lipsă de planificare:
Extinderea necontrolată a capacităților de producție eoliană și solară generează dezechilibre în Sistemul Energetic Național (SEN). Procesul de autorizare (ATR) se desfășoară adesea arbitrar, fără o alocare strategică bazată pe necesități reale. - Ignorarea potențialului biomasei agricole:
Lipsa investițiilor în utilizarea biomasei agricole pentru producerea energiei de bază afectează echilibrul SEN, deși România deține resurse semnificative în acest domeniu. - Instabilitatea prețurilor:
După expirarea plafonării prețurilor la energie și gaze (martie 2025), piața se confruntă cu volatilitate crescută, afectând consumatorii vulnerabili. - Birocrație excesivă:
Procedurile de autorizare sunt lente, ineficiente și adesea marcate de lipsă de transparență și discreționarism. - Dependența reziduală de cărbune:
Deși România avansează spre surse mai curate, închiderea grupurilor pe cărbune trebuie corelată cu soluții viabile pentru regiunile monoindustriale afectate.
În ansamblu, sectorul energetic românesc se află pe o traiectorie pozitivă către obiectivele de decarbonizare și securitate energetică ale Uniunii Europene, însă succesul depinde de finalizarea la timp a proiectelor majore și de modernizarea infrastructurii de rețea.
Probleme structurale și operaționale
- Dependență de importuri:
În pofida potențialului energetic semnificativ, România continuă să importe energie, în special gaze, ceea ce crește vulnerabilitatea economică și strategică. - Deficit de stocare:
Capacitățile de stocare a energiei sunt insuficiente, afectând stabilitatea sistemului, în special în contextul creșterii producției fotovoltaice. - Infrastructură învechită:
O mare parte a rețelei de transport și distribuție este depășită tehnic, generând pierderi și limitând integrarea noilor capacități regenerabile. - Investiții insuficiente în producția stabilă:
Deși regenerabilele s-au extins, proiectele destinate producerii de energie constantă (în bandă), precum cele pe gaze și biomasă, au fost întârziate.
Ineficiențe și disfuncționalități
- Speculații pe piața energetică:
România exportă energie ieftină și importă energie scumpă, în detrimentul consumatorilor și al securității economice. - Birocrație și lipsă de coerență:
Procedurile administrative sunt lente și opace, iar lipsa de coerență politică a blocat numeroase proiecte, inclusiv cele dedicate prosumatorilor.
Implicații sociale și economice
- Vulnerabilitate financiară:
Insolvențele din sectorul energetic reflectă instabilitatea companiilor și lipsa unei strategii coerente pe termen lung. - Sărăcie energetică:
Creșterea prețurilor la energie afectează grav populația, amplificând fenomenul de sărăcie energetică, semnalat inclusiv de Curtea de Conturi.
Viziunea PRR și Soluțiile Propuse
Partidul România Renaște consideră că asigurarea securității energetice, independenței față de importuri, decarbonizarea responsabilă și stabilitatea prețurilor constituie priorități strategice de importanță națională.
1. Dezvoltarea producției naționale de gaze naturale
- Proiectul Neptun Deep:
Exploatarea gazelor din Marea Neagră reprezintă o decizie strategică pentru independența energetică a României. - Exploatarea altor zăcăminte:
Continuarea lucrărilor de explorare și exploatare la Caragele și în alte perimetre interne. - Prioritizarea consumului intern:
Asigurarea gazelor naturale pentru populație, industrie și economie la prețuri de producție, nu speculative.
2. Extinderea și modernizarea capacităților de producție
- Energie nucleară:
- Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și avansarea proiectelor pentru Unitățile 3 și 4.
- Reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești — proiect strategic european pentru diversificarea surselor de energie curată.
- Centrale pe gaze naturale:
Finalizarea centralelor de mare capacitate (Iernut, Mintia, Năvodari) pentru producerea energiei în bandă. - Energie regenerabilă și biomasă:
Continuarea programelor finanțate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare, cu accent pe biomasă agricolă, o resursă internă neexploatată, esențială pentru echilibrarea SEN.
3. Modernizarea infrastructurii de transport și distribuție
- Investiții majore în rețea:
Transelectrica are nevoie de investiții de ordinul miliardelor de lei pentru modernizarea și extinderea rețelei electrice, reducerea pierderilor și preluarea energiei regenerabile. - Digitalizare și contorizare inteligentă:
Implementarea de soluții digitale pentru eficientizarea consumului și gestionarea optimă a fluxurilor energetice.
4. Sprijinirea consumatorilor vulnerabili
- Mecanisme de protecție:
Crearea de scheme de compensare și sprijin dedicate gospodăriilor vulnerabile, pentru a atenua impactul prețurilor ridicate la energie și gaze.
5. Cadru legislativ și coerență politică
- Strategie energetică națională:
Elaborarea și implementarea unei Strategii Energetice a României care să prevadă un mix energetic echilibrat și realist, bazat pe producția în bandă. - Mecanisme de piață stabile:
Consolidarea Contractelor pentru Diferență (CfD) și a altor instrumente financiare menite să asigure predictibilitate și încredere investitorilor.
Partidul România Renaște consideră că energia reprezintă coloana vertebrală a suveranității economice.
Un sistem energetic independent, echilibrat și sustenabil este cheia unei Românii prospere și sigure.
